Între dorința și necesitatea de a slăbi
Problema tratamentului obezității este deosebit de dificilă și complexă, atât pentru dieteticianul nutriționist, cât și pentru pacientul respectiv. Poate că în loc de termenul „pacient” ar trebui să spunem persoană care trebuie sau dorește să slăbească. Această din urmă precizare ne trimite, ea însăși, la unul dintre aspectele dificile generale ale combaterii greutățiilor corporale excesive.
Iată câteva scurte formulări, dintre care unele reiau date din postările precedente, unele repere pentru înțelegerea acestei categorii de dificultăți:
– Nu toate îngrășările (și mai ales cele moderate) reprezintă boli propriu-zise, deși orice exces ponderal evident trebuie considerat cu seriozitate ca teren de dezvoltare posibilă a unei sau a unor boli viitoare.
– Față de nici un alt simptom sau boală nu există o atât de mare varietate de factori subiectivi ca față de kilogramele suplimentare. În afară de aproximațiile „normalului” greutății ca element obiectiv, intervin cele mai diferite păreri cu privire la propria siluetă.
– Pe linia de mai sus, nu e de mirare că uneori se adresează dieteticianului nutriționist pentru a-i cere insistent un „tratament”, persoane cu o greutate normală sau chiar persoane la care s-ar putea vorbi mai degrabă de un minus de câteva kilograme. În asemenea cazuri, ceea ce acționează sunt în special ecourile, recepționate subiectiv, ale modei. Se poate vorbi deci de persoane care nu trebuie, dar doresc să slăbească.
– La polul oarecum opus, cazurile par a fi și mai frecvente. Într-adevăr, persoane care nu doresc, dar trebuie să slăbească se întâlnesc în număr destul de mare în categoria îngrășărilor moderate. Un surplus de 10-12 kg, deși reprezintă un real semnal de alarmă, mai ales la anumite vârste, este considerat de aceste persoane, dacă nu chiar binefăcător, cel puțin pe deplin normal.
Indicațiile dieteticianului-nutrișionist de necesitate a slăbirii sunt întâmpinate, în asemenea cazuri, cu nedumerire, scepticism și grade diferite de rezistență – atitutini complexe care cuprind, în proporții variate, consecințele unor prejudecăți, ecourile unor obiceiuri, dar mai ales teama (nemărturisită) de a renunța la plăcerile meselor copioase.
– Între cele două categorii de mai sus, se plasează multe variante, în cadrul cărora părerile despre propria greutate îmbracă înfățișări foarte variate.
– Numeroase sunt persoanele care trebuie să slăbească, înțeleg această necesitate, dar nu doresc suficient să treacă la acțiune. Sunt cazurile în care eficacitatea tratării obezității este sacrificată, total sau parțial, de dragul unor autoconcesii pe care și le face persoana obeză.
