Câteva date despre distribuția ( catalogate și după sex) a grăsimii
Surplusul de greutate din cardul diferitelor forme de îngrășare nu se distribuie la fel, din punctul de vedere al aspectului corporal exterior, și poate fi însoțit și de alte particularități ușor observabile. Uneori, numai pe baza acestor date ale înfățișării exterioare se poate „citi” forma și stabili originea obezității.
Ar fi imposibil să trecem în revistă aici toate amănuntele legate de semnificațiile aspectului exterior al obezității, în primul rând pentru că înțelegerea lor reală și precisă presupune necesitatea unui teren de vaste cunoștințe medicale. Dar câteva elementele orientative generale nu pot să fie, credem, decât binevenite.
Distribuția excesului de kilograme, reprezentând ceea ce se numește topografia obezității, se înfățișează cu numeroase variante. Dintre factorii generali care o influențează, sexul persoanelor (masculin sau feminin) are un rol de bază. Topografia „feminină” a obezității poate fi considerată ca o exagerare a anumitor caractere morfologice ale conformației corporale a femeii în general.
Depunerea grăsimii suplimentare se face în aceleași regiuni în care și în mod normal femeia prezintă cantități mai mari de țesut gras decât bărbatul. Astfel rezultă tipul feminin de îngrășare, cu depozite mai accentuate în zona bazinului (șolduri, abdomen), în regiunea rădăcinii coapselor și, deseori, în zona glandelor mamare.
Tipul masculin de îngrășare este mai puțin diferențiat constând dintr-o depunere globală și relativ egală a grăsimii suplimentare.
Cele două tipuri – feminin și masculin – de îngrășare trebuie înțelese ca două scheme generale în care se încadrează, în grade diferite, fiecare caz real. Există împrejurări în care obezitatea unei persoane îmbracă mai complet sau numai prin unele nuanțe tipul topografic al sexului opus.
Obezitatea globală, foarte marcată, depășind hotarele tipurilor de îngrășare determinate de sex, rezultă, de cele mai multe ori, din tulburări legate de leziuni cerebrale.
Depunerea grăsimii aproape exclusiv pe trunchi, în regiunea gâtului și a capului, cu existența unor membre superioare și inferioare subțiri (mai ales prin contrast) denotă de obicei o tulburare a funcției glandelor suprarenale și anume o creștere a activității lor în special pe linia producerii excesive de hormoni de tipul cortizonului.
Dacă această formă de îngrășare este însoțită de o față rotundă – desemnată în manualele medicale drept „față în lună plină” – cu colorație roșietică-pur-purie și aspect congestionat, originea corticosuprarenală a bolii este cu atât mai probabilă.
Aspectul de îngrășare păstoasă, cu pielea de colorație palid-gălbuie și cu fața părând buhăită este caracteristic obezităților în care există un coefcient accentuat de insuficiență a glandei tiroide.
O formă foarte rară de obezitate cu topografie caracteristică, a cărei origine nu se cunoaște suficient, este cea care cuprinde numai jumătatea inferioară a corpului. de la brâu în jos, abundența depozitelor de grăsime este foarte accentuată, în timp ce toracele, capul, și membrele superioare rămân normale sau seferă chiar un proces de slăbire.
indiferent de felul distribuției în organism a grăsimii, este necesar, să conștientizăm că acest aspect poate fi schimbat într-un aspect plăcut, printr-un regim corect și un stil de viață sănătos.
