Regimul fără sare, da sau nu?
După cum am precizat în postarea anterioară, sarea reține apa în organism, încărcând în mod inutil și chiar dăunător sistemul circulator. La hipertensivi, la care tensiunea arterială și așa este crescută mai mult decât normal, încărcarea aparatului circulator îngreunează munca inimii, putând provoca în timp insuficiență cardiacă.
Este știut faptul că un consum moderat de grăsimi ca și o alimentație bogată în fructe și legume contribuie la prevenirea aterosclerozei. Paralel cu înaintarea în vârstă, pe pereții arterelor se depun grăsimi (în special colesterol) ducând la pierderea elasticității vaselor.
În plus diametrul interior al arterelor se îngustează în condițiile în care aceeași cantitate de sânge trebuie să treacă prin acestea: fapt care îi mărește tensiunea, conducând la binecunoscuta hipertensiune arterială, în al cărei complex terapeutic regimul alimentar, în special cel hiposodat, are importanță covârșitoare deoarece sodiul din clorura de sodiu se acumulează în pereții vaselor și reține o cantitate sporită de apă, care umflă pereții arterelor.
Fără sare în anumite afecțiuni
Regimul fără sare, în afară de faptul că favorizează scăderea tensiunii arteriale este indicat și în alte afecțiuni ca: insuficiența cardiacă, insuficența renală cronică, sindromul nefrotic, ciroză hepatică, etc.
În isuficiența cardiacă, indiferent de cauza acesteia, regimul alimentar va fi hipocaloric și hiposodat, cu mese reduse cantitativ, repetate de 4-5 ori/zi, sărace în celuloză sau alte substanțe greu digerabile (grăsimi), care să nu constituie un efort suplimentar deosebit pentru inima deficitară.
Având în vedere consecințele insuficienței cardiace de durată, la diverse nivele, se vor alege alimentele într-o formă cât mai asimilabilă care să nu impună un efort digestiv crescut (carne tocată, ruladă, sufleuri cu albuș, soteuri din legume, sucuri de fructe sau legume); astfel se va asigura un aport de proteine, de cea mai bună calitate, vitamine și minerale, știind că în lipsa acestora insuficiența cardiacă poate deveni rezistentă la tratament.
Aportul de sodiu în alimentație este acoperit în proporție de 40% de sarea ce se adaugă la prepararea alimentelor, 20% din lapte și derivatele lui, conserve și mezeluri. Este bine de reținut că, în absența oricărui adaos de sare din afară, unele alimente (laptele, carnea, legumele) au un conținut bogat de sodiu.
De exemplu, o dietă hiposodată se poate realiza gătind fără sare și servind masa fără adaos de sare, dar consumând pâine cu sare, aceasta însemnând un aport de 5-6 g sare/zi. Înlocuirea sării se face foarte bine cu sucul de lămâie, desigur putem folosi sucul de lămâie, la acele mâncăruri care acceptă ușor gustul acrișor, cum ar fi ciorbele, salata de legume, salata orientală și multe altele la care nici nu vă așteptați înca. Nu trebuie decât să incercați.
Pentru a corecta gustul mâncării pregătite fără sare este bine săs e recurgă la diverse condimente care nu sunt dăunătoare organismului ca: cimbru, usturoi, ceapă, tarhon, mărar, pătrunjel, foi de dafin, etc.
În concluzie, atunci când suntem sănătoși, regimul fără sare nu este recomandat, însă atunci când suferim de diverse afecțiuni unde consumul de sare influențează negativ starea noastră de sănătate, regimul fără sare este recomandat, medicul fiind în măsură să aprecieze durata regimului fără sare care la început este mai sever, după care se poate trece la un regim hiposodat mai larg.
