Cu sau fără zahăr?
Istorie cu … zahăr
Denumirea de zahăr derivă din numele sanscrit „sukura”, de unde în limba arabă a devenit „sukar”, iar mai târziu s-a numit zahăr (l. română), zuker (l. germană), sucre (l. franceză), zucchero (l. italiană) etc. Cu toate că zahărul este din două plante complet diferite, are aceleași proprietăți din punct de vedere chimic.
Despre existența zahărului se știe încă din anul 327 î.e.n. unde prima mărturie este cea de la doi generali ai lui Alexandru cel Mare (Nearchos și Onesikritos), cu ocazia campaniei din India. Ei afirmau că există „o miere dintr-o trestie, fără ajutorul albinelor” În acele vremuri nu putea fi vorba de zahăr solid, ci numai de un fel de sirop obținut (evident rudimentar) din trestie de zahăr.
Toate plantațiile de trestie erau muncite de sclavi, care sătui de chinurile la care erau supuși, despărțiți de familiile lor, s-au răsculat în anul 1791 dând foc plantațiilor ceea ce a provocat o creștere majoră a prețului la zahăr. Așa a apărut întrebarea dacă zahărul poate fi extras și din altă plantă. Răspunsul l-a dat germanul Marggrof, care a descoperit conținutul zaharos al sfeclei.
În anul 1789, savantul Lavoisier a făcut prima analiză fundamentală a zahărului, stabilind alcătuirea lui chimică: carbon, hidrogen și oxigen. Astfel zahărul primește denumirea de: hidrat de carbon (Hc), care a rămas până azi.
Acțiunea zahărului în organism
De reținut faptul că un om sănătos are nevoie de o cantitate bine stabilită de zahăr, în funcție de vârstă, muncă, sex, condiții geografice etc. Atât excesul cât și carența în consumul de zahăr pot fi dăunătoare sănătății. Desigur folosirea zahărului din alimentele naturale este cel recomandat, nicidecum zahărul brut, cum ar fi, de pildă cel din:
– fructe, care conțin zaharoză;
– semințe încolțite, ce conțin maltoză (care poate fi obținută și ca produs din hidroliza amidonului);
– lapte, care conține lactoză etc.
Ca o primă concluzie, prin consumarea fructelor și legumelor, organismul utilizează un zahăr natural, care este acceptat și prelucrat cu mai multă ușurință de către organism.
Zahărul industrial rafinat este un aliment concentrat prin excelență și conține sută la sută substanțe nutritive. Zahărul pur are valoare energetică mare, adică 100 gr. zahăr furnizează cca. 400 de calorii, în schimb are valoare nutritivă foarte redusă, întrucât nu aduce decât glucide. Alimentația în acest caz este lipsită de proteine, lipide, vitamine și săruri minerale.
Zahărul este un aliment tentant și nu dă decât foarte puțină sațietate. El se digeră ușor și se resoarbe cu rapiditate, având tendința de a fi consumat în cât mai mare antitate. Apetitul pentru zahăr provoacă o consumare de rație hipercalorică și se ajunge cu ușurință la obezitate. Odată absorbit prin tubul digestiv, zahărul intră în sânge provocând o creștere bruscă a glicemiei. Acest lucru declanșează în primul rând o secreție mare de insulină.
La majoritatea adulților și vârstnicilor, dar mai nou, din păcate, si la cei mai tineri, se observă o creștere în greutate datorită, pe de o parte, sedentarismului și, pe de altă parte, consumului excesiv de zahăr și de produse zaharoase.
Tendința omului de a consuma zahăr nu provine dintr-o necesitate ci dintr-o deprindere. Aproape de fiecare dată la întrebarea „Consumați zahăr?”, mi se răspunde foarte ferm „Nu”. Însă observ apropae de fiecare dată că, s-a înrădăcinat greșit obiceiul de a bea zilnic două-patru cești de cafea cu zahăr, ceai cu zahăr, de a se mânca între mese dulciuri concentrate (bomboane, un biscuit cu gem, rahat, halva, etc) și de a sfârși masa de prânz cu o prăjitură.
Fără a mai pune produsele răcoritoare consumate ocazional sau zilnic în funcție de dependență (căci este vorba de o dependență, nu degeaba i se mai spune „moartea albă”), în acest mod, consumul zilnic de zahăr crește ușor peste 60 -70 gr., ceea ce este mult peste nevoile organismului. Acest lucru favorizează o creștere ponderală, cu toate riscurile apariției diferitelor boli ca ateroscleroză și complicațiile ei cardio-vasculare și binecunoscutul diabet zaharat.
Așadar, prin consumarea dulciurilor și a zahărului în forma sa brută, în cantități neraționale, ni se aduce cantități de calorii mai mult decât necesare, dezechilibrând puternic organismul din punct de vedere plastic și biocatalitic de aceea este bine să alegem zahărul din fructe și legume care, așa cum am mai spus, acestea contribuie și la îmbogățirea organismului cu importante cantități de vitamine și săruri minerale.
