Cafeaua, un posibil prieten sau dușman?!
Am să vă spun o poveste … adevărată.
Într-o dimineață, când prietena noastră comună a venit să mă trezească, era atât de amară și neagră încât m-a făcut să o întreb cu enervare:
-Cine ești de fapt?
-Sunt un alcaloid xantinic, conținut în boabele de cafea, frunzele de ceai și nucile de cola. Savanții îmi spun amical cafeină sau cofeină. Spune-mi și tu la fel.
– Dar, în fond, în ce constă puterea ta de mică vrăjitoare? Mi-a răspuns cu calm și cu savoare:
– Am efect stimulant psihomotor, excit secreția gastrică, stimulez inima prin acțiune directă, îi cresc forța de contracție, îi măresc frecvența bătăilor și pot chiar provoca aritmii (extrasistole). Presiunea arterială este foarte puțin influențată de mine. Vasele cerebrale sunt contractate în prezența mea, în special cele ale scoarței, producând o scădere de scurtă durată a fluxului de sânge, cu efect de trezire. Acțiunea mea este utilă în migrene, în faza de vasodilatație.
În terapia curentă sunt folosită pe cale orală sau subcutanată, doza obișnuită fiind de 100 – 150 mg sau 200 – 250 mg cofeină citrică sau cofeină natriu-benzoică, cum spun prietenii mei medicii. O cească de cafea tare conține aproximativ100 mg cafeină. O ceașcă de ceai – 70 mg, o sticlă de pepsi-cola sau coca-cola – cca 40mg cafeină dar mult zahăr.
– Deci, ești nocivă?
– Dacă vrei să știi, în timp ce fumatul sau alcoolismul sunt combătute de medici, nu există dovezi certe ale nocivității mele. Și… făcând o piruetă se pierdu în aburul aromat, tocmai când voiam să-i dau replica. Neagră și… tare „în teorie”, …prietena noastră uitase intenționat să-mi spună că ingestia exagerată de cafea induce un sindrom asemănător cu nevroza anxioasă, numită cafeism, acesta apărând la cei care consumă 7-10 cești de cafea.
Și dumneaei se mai laudă că nu face nici un rău! Veți spune că dependența apare numai la doze mari; dar cum am putea definii nevoia imperiaosă de-a avea în fiecare dimineață măcar o ceașcă mică de cafea? Nu este vorba, în cazul de față, de o dependență propriu-zisă ci, de-o obișnuință, de formarea unui stereotip dinamic.
Apoi, am auzit vocea ei șoptindu-mi la ureche:
– M-au testat pe 100 de diabetici, ce mă consumau în cantități diferite, obligați să își ia insulina, nu s-au observat diferențe statistice în ce privește nivelul glicemiei.
– M-au testat pe indivizi sănătoși, iar colesterolul, trigliceridele și lipidele totale în ser, nu sunt influențate de mine.
Și totuși, s-au descoperit și acțiuni nocive ale cafelei, de exemplu una în relație cu boala fibrochistică de sân la femei. Astfel, s-a constatat că multe femei cu suferință fibrochistică sau alte boli ale sânului, consumă zilnic cantități mari de cafea sau ceai. Când cafeaua, ceaiul, cola și ciocolata au fost eliminate din dietă, s-a observat o retrocedare a chisturilor sânului.
Lucru cert, consumul moderat de cafea nu pare a avea nocivitate. În cocluzie, reiese că un consum de 1-3 cești de cafea pe zi poate duce la o ușoară stimulare a sistemului nervos central, cu efecte bune în creșterea capacității de muncă. Invers, trebuie combătut abuzul de cafea (peste 4 cești / zi), care, ca ori ce abuz, duce la efecte nedorite.
Se va contraindica consumul de cafea la bolnavii cu tulburări de ritm cardiac, la cei cu ciroză hepatică, reflux gastroesofagian cu ulcer gastric sau duodenal activ. Contrindicat este consumul de cafea și la femeile care sunt în perioada gravidității și alăptării, cât și cele cu tumori benigne ale sânului.
