Cum să ne îngrășăm?
Am zis să fac postarea de azi pornind de la o întrebare pe care am primit-o de la un pacient, în primele 5 minute, la prima vizită… „Cum să mă îngraș?”. Chiar dacă de cele mai multe ori un dietetician nutriționist este asociat cu „cel care ne ajută să slăbim”, este bine de știut că, printre multe alte tratamente, un dietetician nutriționist ne poate ajuta dacă este cazul, și să ne îngrășăm.
Tratamentul deficitelor ponderale este, din multe puncte de vedere, mai dificil decât cel al obezității. în primul rând, rapiditatea obținerii efectelor dorite este diferită: dacă o slăbire de 5 kg se poate obține, de exemplu, într-un termen de 1 lună, iar uneori și mai rapid, chiar cu un tratament de intensitate moderată sau numai cu un regim alimentar hipocaloric, un spor de 5 kg necesită, de cele mai multe ori, un timp dublu (bineînțeles că acești timpi sunt în corelare cu o slăbire/îngrășare sănătoasă).
Trebuie stabilită, de la bun început, diferența dintre slăbirea provocată de o boală cu caracter mai cronic sau mai acut și slăbirea „constituțională”, în care nu se manifestă alte tulburări. Mult mai multe boli, de naturi foarte diferite, sunt însoțite de o pierdere în greutate decât de o îngrășare. unele dintre ele se manifestă evident și nu e greu de stabilit, în asemnenea cazuri, legătura cauzală cu pierderea în greutate; așa se întâmplă de pildă, cu ulcerul gastric sau duodenal, în boala lui Basedow, în colitele cronice, în reumatismele grave, în tulburările hepatice și în multe alte boli.
Pe de altă parte, există boli a căror manifestare este discretă, greu observabilă pentru bolnav și anturajul său, dar care sunt de asemenea însoțite de slăbire. Un exemplu tipic în acest sens sunt multe forme de parazitoze digestive, cu atât mai înșelătoare la prima vedere cu cât, deseori, sunt însoțite și de o creștere a poftei de mâncare.
Pentru a clarifica dacă o pierdere în greutate este consecința directă a unei boli sau are un caracter de relativă independență, este necesară intervenția controlului medical. O asemenea clarificare a originii slăbirii este absolut necesară, deoarece tratamentul va fi complet sau foarte diferit în fiecare din cele două împrejurări.
Dacă deficitul de kilograme este, de fapt, un simptom al unei boli, atunci prima condiție pentru a obține o îngrășare este aplicarea corectă a tratamentului bolii respective.
În cazurile de slăbire neasociată cu manifestări patologice care ar putea explica deficitul de kilograme, modalitățile de tratament sunt multiple. Alegerea celor mai indicate, cu excepția unei autoreeducări pentru asigurarea unui aport alimentar regulat și bogat, trebuie făcută numai de către un dietetician-nutriționist.
-Se înțelege că un aport alimentar abundent, variat și cu o valoare calorică atingând o cifră cel puțin egală cu necesitățile energetice normale (în raport cu sexul, vârsta și profesia) reprezintă prima condiție a oricărui tratament ce urmărește sporul de greutate.
-Stimularea poftei de mâncare trebuie realizată, pe cât posibil, prin voința proprie și prin aplicarea consecventă a unui „antrenament” de creștere treptată a aportului alimentar. Folosirea unor stimulente medicamentoase nu sunt indicate doar în cazurile de boală sub prescrierea medicului.
-Cu atât mai mult, aplicarea unor alte medicamente, prafuri, substanțe, ce favorizează îngrășarea nu poate avea loc decât după hotărârea și sub controlul medicului.
Desigur că vitaminele sau calciu pot face parte din complexul unor tratamente, dar principalele mijloace de îngrășare sunt altele.
